Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei
Face
parte din Ordin nr. 1687/2004 , Ordin nr. 848/2004
Aprobat
de Ordin nr. 1687/2004 , Ordin nr. 848/2004
Normă
metodologică
din
22/12/2004
Publicat
in Monitorul Oficial, Partea I nr. 22 din 07/01/2005
de
aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă
şi boli profesionale, cu modificările şi completările
ulterioare
CAPITOLUL
I
Dispoziţii generale
Art. 1.
- Prezentele norme metodologice stabilesc modalităţile de reglementare
a unor proceduri, metode şi mijloace de aplicare unitară a
prevederilor Legii nr. 346/2002 privind
asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările
şi completările ulterioare.
Art. 2.
- În sensul prezentelor norme metodologice, următorii termeni se definesc
astfel:
a)
medic curant - orice medic cu autorizaţie de liberă practică
valabilă, care îşi desfăşoară activitatea în unităţi
prestatoare de servicii medicale, aflate în relaţie contractuală cu
casele de asigurări de sănătate;
b)
referat medical - formular care atestă diagnosticul clinic, istoricul bolii,
starea prezentă de sănătate, tratamentele urmate şi planul
de recuperare;
c)
consilier de prevenire - persoana cu atribuţii de prevenire din cadrul
compartimentului de accidente de muncă şi boli profesionale al casei
teritoriale de pensii;
d)
program individual de recuperare - include, pe lângă tratamentul balnear,
tratament de fizioterapie, precum şi protezarea în ambulatoriu, după
caz;
e)
program de reabilitare medicală - totalitatea serviciilor medicale
prescrise de medicul curant al unităţii prestatoare de servicii
medicale;
f)
reabilitare medicală - totalitatea serviciilor medicale definite în
conformitate cu art. 23 din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, şi care se regăsesc în pachetul de
servicii medicale de bază prevăzut în Contractul-cadru privind condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări
de sănătate, destinate în exclusivitate recuperării capacităţii
de muncă şi înlăturării deficienţelor cauzate de
accidente de muncă şi boli profesionale.
CAPITOLUL
II
Raporturile de asigurare şi riscuri asigurate
SECŢIUNEA
1
Declaraţia pe propria răspundere
Art. 3.
- În vederea asigurării pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, angajatorul are obligaţia de a comunica asigurătorului
domeniul de activitate, conform Clasificării activităţilor din
economia naţională - CAEN,
numărul de angajaţi, fondul de salarii, precum şi orice alte
informaţii solicitate în acest scop.
Art. 4.
- (1) Comunicarea datelor
prevăzute la art. 3 se face pe baza declaraţiei pe propria răspundere
a angajatorului, prevăzută în anexa nr. 1 la prezentele norme
metodologice.
(2)
Declaraţia pe propria răspundere se depune la sediul casei teritoriale
de pensii pe raza căreia angajatorul îşi desfăşoară
activitatea.
(3)
Declaraţia pe propria răspundere se depune în termen de 30 de zile de
la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.
(4)
Angajatorii care dobândesc personalitate juridică ulterior datei menţionate
la alin. (3) vor depune declaraţia pe propria răspundere în termen de
30 de zile de la data începerii raporturilor de muncă ori de serviciu.
Art. 5.
- Angajatorii au obligaţia să anunţe asigurătorul despre
orice modificări apărute în legătură cu datele din declaraţia
pe propria răspundere, în termen de cel mult 15zile de când acestea au
survenit.
Art. 6.
- (1) Declaraţia pe
propria răspundere se depune pe suport electronic, însoţit de
suportul pe hârtie.
(2)
Declaraţia pe propria răspundere va purta semnăturile persoanelor
autorizate, precum şi ştampila angajatorului.
Art. 7.
- Nedepunerea la termen a declaraţiei pe propria răspundere, precum
şi nerespectarea obligaţiei de comunicare a modificărilor
survenite în legătură cu datele prevăzute de aceasta constituie
contravenţii şi se pedepsesc în conformitate cu prevederile art. 124
alin. (1) din Legea nr. 346/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA
a 2-a
Contractul individual de asigurare
Art. 8.
- (1) Persoanele prevăzute
la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, se pot asigura pentru accidente de muncă şi boli
profesionale pe bază de contract individual de asigurare.
(2)
Modelul contractului individual de asigurare este prevăzut în anexa nr. 2
la prezentele norme metodologice.
Art. 9.
- Orice modificare a datelor prevăzute în contractul individual de
asigurare se va comunica în termen de 15 zile de la data când a survenit.
Art. 10.
- Nerespectarea obligaţiei de comunicare a modificărilor contractului
individual de asigurare este asimilată situaţiilor prevăzute la
art. 7 şi se sancţionează în conformitate cu prevederile legale.
Art. 11.
- În termen de 10 zile de la modificarea cadrului legal privind contractul
individual de asigurare, casele teritoriale de pensii au obligaţia să
comunice în scris asiguraţilor natura şi data de la care survin
modificările.
Art. 12.
- (1) Contractul
individual de asigurare se poate rezilia oricând pe durata derulării
acestuia, la iniţiativa asiguratului.
(2)
Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale
neachitată, precum şi dobânzile şi penalităţile
aferente se urmăresc conform legislaţiei privind creanţele
bugetare.
CAPITOLUL
III
Prestaţii şi servicii de asigurare
pentru accidente de muncă şi boli profesionale
Art. 13.
- În conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 346/2002, cu modificările
şi completările ulterioare, asiguraţii au dreptul la următoarele
prestaţii şi servicii:
a)
reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă;
b)
reabilitare şi reconversie profesională;
c)
indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă;
d)
indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă
şi indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;
e)
compensaţii pentru atingerea integrităţii;
f)
despăgubiri în caz de deces;
g)
rambursări de cheltuieli.
SECŢIUNEA
1
Reabilitarea medicală şi recuperarea capacităţii de
muncă
Art. 14.
- (1) Asiguratul are
dreptul la tratament medical corespunzător leziunilor şi afecţiunilor
cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, servicii şi
produse pentru reabilitare medicală şi recuperare a capacităţii
de muncă, denumite în continuare prestaţii medicale.
(2)
Prestaţiile medicale prevăzute la alin. (1) se efectuează de către
furnizorii de servicii medicale şi de medicamente care sunt în relaţii
contractuale cu casele de asigurări de sănătate, denumiţi în
continuare unităţi prestatoare de servicii medicale.
(3)
Dispozitivele medicale destinate corectării şi recuperării
deficienţelor organice, funcţionale sau fizice vor fi asigurate de
Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a
Capacităţii de Muncă prin personal propriu sau prin terţi.
(4)
Dispozitivele medicale prevăzute la alin. (3) sunt cele stabilite în lista
dispozitivelor medicale prevăzută în Contractul-cadru privind condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări
de sănătate.
(5)
Prestaţiile medicale furnizate asiguraţilor cuprind serviciile
medicale, serviciile de îngrijire a sănătăţii,
medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte
servicii şi produse din pachetul de servicii de bază, stabilite în
condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării
asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate
şi care sunt destinate asigurării reabilitării medicale şi
recuperării capacităţii de muncă în conformitate cu
prevederile Legii nr. 346/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.
(6)
Condiţiile acordării acestor prestaţii medicale şi tarifele
aferente acestora sunt în conformitate cu Contractul-cadru privind condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări
de sănătate.
Art. 15.
- (1) Reabilitarea
medicală prevăzută pentru asigurarea la accidente de muncă
şi boli profesionale are drept scop acordarea unor prestaţii şi
servicii medicale prevăzute în pachetul de servicii medicale de bază
acordat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate,
condiţiile acordării acestor servicii medicale şi tarifele
aferente acestora fiind reglementate de Contractul-cadru privind condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări
de sănătate.
(2)
Unităţile prestatoare de servicii medicale vor înainta, conform legii,
caselor de asigurări de sănătate documentele justificative ale
prestaţiilor medicale pentru fiecare persoană asigurată, în
vederea decontării.
(3)
Prestaţiile medicale pentru tratamentul medical ambulatoriu prescris de
medicul curant, precum şi analizele medicale şi medicamentele se vor
tarifa în conformitate cu prevederile legale în vigoare din sistemul asigurărilor
sociale de sănătate.
(4)
Tarifele medicale aferente prestaţiilor medicale pentru reabilitarea
medicală sunt cele stabilite în conformitate cu prevederile legislaţiei
asigurărilor de sănătate aflate în vigoare.
(5)
Decontarea pentru prestaţiile medicale acordate asiguraţilor se va
face numai pentru acele prestaţii generate de caracterul de muncă al
accidentului sau al bolii profesionale.
(6)
În vederea acordării prestaţiei medicale asiguratul are obligaţia
de a respecta programul de reabilitare medicală stabilit de medicul curant
al unităţii prestatoare de servicii medicale.
(7)
Nerespectarea acestui program atrage suspendarea drepturilor la prestaţii
medicale.
Art. 16.
- (1) Unităţile
prestatoare de servicii medicale au obligaţia ca în termen de 48 de ore de
la acordarea serviciilor medicale să transmită caselor teritoriale de
pensii, printr-un referat medical, starea de sănătate a bolnavului
şi indicaţiile de tratament ulterioare pentru alte unităţi
medicale, după caz.
(2)
Medicul curant este obligat să completeze referatul medical prevăzut
la alin. (1) şi este răspunzător de veridicitatea şi
exactitatea informaţiilor cuprinse în acesta.
(3)
Modelul referatului medical este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele
norme metodologice.
Art. 17.
- (1) Casa Naţională
de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, denumită în
continuare CNPAS, va efectua decontarea serviciilor prevăzute la art. 14 către
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, denumită
în continuare CNAS, pentru fiecare persoană asigurată, în funcţie
de:
a)
confirmarea caracterului de muncă al accidentelor şi bolilor
profesionale prin proces-verbal de cercetare, formularul pentru înregistrarea
accidentului de muncă - FIAM sau fişa de declarare a cazului de boală
profesională - BP2, elaborate conform prevederilor prezentelor norme
metodologice şi Normelor
metodologice privind comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenţa
accidentelor de muncă şi declararea, confirmarea, înregistrarea,
raportarea, evidenţa bolilor profesionale, precum şi a celorlalţi
indicatori care definesc morbiditatea profesională, aprobate prin Ordinul
ministrului muncii şi protecţiei sociale nr.
388/1996 privind aprobarea normelor metodologice în aplicarea
prevederilor Legii protecţiei muncii nr. 90/1996, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 15 octombrie 1996, cu
modificările ulterioare;
b)
documentele justificative, respectiv factura şi desfăşurătorul
activităţilor realizate de către furnizorii de servicii şi
produse medicale pentru asiguraţii care au beneficiat de tratament medical
pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
(2)
CNPAS sau casa teritorială de pensii are dreptul de verificare a
documentelor justificative, de monitorizare pe timpul tratamentului şi de
refuz de plată în condiţiile în care prestaţiile medicale
contravin prevederilor legale în vigoare.
(3)
Decontarea cheltuielilor pentru prestaţiile medicale se va face între
CNPAS şi CNAS prin intermediul caselor teritoriale.
(4)
În vederea decontării cheltuielilor pentru serviciile medicale, CNAS, prin
casele de asigurări de sănătate, va depune facturile şi desfăşurătoarele
aferente serviciilor realizate de către unităţile prestatoare de
servicii medicale, stabilite la alin. (1) lit. b), la casa teritorială de
pensii pe raza căreia a fost înregistrat accidentul de muncă sau
declarată boala profesională respectivă.
(5)
Termenul de depunere a documentelor de plată este data de 25 a lunii următoare
celei în care s-a primit de casa de asigurări de sănătate
confirmarea caracterului accidentului de muncă sau bolii profesionale.
(6)
Decontarea documentelor prevăzute la alin. (5) se va face în termen de 30
de zile lucrătoare de la data depunerii acestora la casa teritorială
de pensii, în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute la alin.
(1).
(7)
La sfârşitul fiecărei luni casele teritoriale de pensii comunică
caselor de asigurări de sănătate codurile numerice personale
şi numele cazurilor care au primit confirmare de accident de muncă sau
boală profesională.
Art. 18.
- (1) Tratamentele de
recuperare prevăzute la art. 23 lit. c), d) şi e) din Legea nr. 346/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, necesare ulterior externării
asiguraţilor, trebuie analizate şi avizate de către medicul
expert al asigurărilor sociale din serviciul de expertiză medicală
din cadrul caselor teritoriale de pensii.
(2)
Biletele pentru tratament balnear prevăzute la art. 25 alin. (3) din Legea
nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se vor
acorda în conformitate cu criteriile în baza cărora se acordă bilete
pentru tratamentul balnear, stabilite prin decizie a preşedintelui CNPAS.
Art. 19.
- Chirurgia reparatorie este destinată numai cazurilor care presupun
refacerea capacităţii de muncă a cărei pierdere a rezultat
ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale confirmate.
Art. 20.
- (1) Asiguratul
beneficiază, la cerere, de acordarea ajutoarelor pentru procurarea
produselor, potrivit prevederilor art. 24 din Legea nr. 346/2002, cu modificările
şi completările ulterioare.
(2)
Cererea se adresează casei teritoriale de pensii pe raza căreia
asiguratul îşi are domiciliul şi va fi însoţită de
recomandarea medicului curant.
(3)
Modelul cererii este prevăzut în anexa nr. 4 la prezentele norme
metodologice.
(4)
După primirea cererii şi a recomandării medicului curant, fiecărui
asigurat i se va întocmi un dosar care va cuprinde pe lângă documentele
menţionate şi copii de pe procesul-verbal de cercetare, FIAM sau fişa
BP2.
(5)
În cazul în care unui asigurat îi încetează contractul de muncă,
respectiv contractul de asigurare, dreptul la prestaţiile medicale i se
acordă doar dacă face dovada cu documente medicale, conform legii, că
este victima unei boli profesionale cauzate de factori de risc specifici locului
de muncă în care a fost angajat.
Art. 21.
- (1) Nivelul de
decontare a produselor prevăzute la art. 24 din Legea nr. 346/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, este de 100% din nivelul
preţurilor de referinţă stabilite prin reglementările legale
în vigoare.
(2)
Repararea şi schimbarea produselor prevăzute la art. 24 din Legea nr.
346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, acordate în
condiţiile legii, se vor suporta din Fondul de asigurare pentru accidente
de muncă şi boli profesionale.
Art. 22.
- (1) Cererile se
analizează şi se soluţionează de către casa teritorială
de pensii.
(2)
În cazul în care contravaloarea prestaţiilor medicale solicitate depăşeşte
preţurile de referinţă stabilite prin reglementările legale
în vigoare, dar nu mai mult de 30% din valoarea stabilită, CNPAS va
analiza şi va soluţiona cererea.
(3)
Prin decizie motivată cererea se poate admite, total sau parţial, ori
se poate respinge.
(4)
Termenul de soluţionare a cererilor este de 30 de zile de la data înregistrării
la nivelul competent.
Art. 23.
- Casa teritorială de pensii va comunica asiguratului modalitatea prin care
poate intra în posesia acestor prestaţii conform anexei nr. 5 la
prezentele norme metodologice.
Art. 24.
- (1) Prestatorul de
servicii medicale are obligaţia de a informa de îndată casa
teritorială de pensii în cazul în care asiguratul nu respectă
programul individual de recuperare stabilit.
(2)
Personalul cu atribuţii din cadrul casei teritoriale de pensii verifică
şi constată respectarea de către asigurat a programului
individual de recuperare.
(3)
În situaţia în care asiguratul nu respectă programul de recuperare
stabilit, personalul cu atribuţii al casei teritoriale de pensii propune
suspendarea prestaţiilor şi serviciilor pentru reabilitarea medicală
şi recuperarea capacităţii de muncă a asiguratului, în
conformitate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 346/2002, cu modificările
şi completările ulterioare.
(4)
În cazul în care asiguratul nu urmează sau nu respectă programul
individual de recuperare din motive ce îi sunt imputabile, casa teritorială
de pensii este exonerată de orice răspundere în ceea ce priveşte
deteriorarea stării de sănătate a acestuia.
(5)
Reluarea programului individual de recuperare medicală care a fost
suspendat din cauze imputabile asiguratului se poate executa la solicitarea
scrisă a acestuia, dar cu condiţia suportării de către
acesta a tuturor costurilor suplimentare generate de întreruperea programului.
(6)
Reluarea programului individual de recuperare medicală va fi aprobată
de casa teritorială de pensii la solicitarea motivată a asiguratului.
SECŢIUNEA
a 2-a
Reabilitare şi reconversie profesională
Art. 25.
- Victima unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, care, deşi
nu şi-a pierdut complet capacitatea de muncă, nu mai poate desfăşura
activitatea pentru care s-a calificat, beneficiază, la cerere, de cursuri
de calificare sau de reconversie profesională.
Art. 26.
- (1) Pentru crearea
condiţiilor necesare efectuării cursurilor prevăzute la art. 29
din Legea nr. 346/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, casele teritoriale de
pensii au obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la publicarea în
Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme metodologice, să
încheie contracte cu furnizorii de formare profesională autorizaţi,
precum şi cu furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării
forţei de muncă autorizaţi conform reglementărilor în
vigoare.
(2)
Contractele dintre casele teritoriale de pensii şi furnizorii de formare
profesională autorizaţi, precum şi cu cei de servicii
specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă autorizaţi
se vor efectua cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(3)
Modelul contractelor prevăzute la alin. (1) va fi stabilit prin decizie a
preşedintelui CNPAS.
Art. 27.
- (1) În vederea aprobării
participării la cursurile de reconversie profesională asiguratul
trebuie să depună o cerere la sediul casei teritoriale de pensii pe
raza căreia îşi are domiciliul.
(2)
Modelul cererii este prevăzut în anexa nr. 6 la prezentele norme
metodologice.
Art. 28.
- După primirea cererii, asiguratului i se va întocmi un dosar care va
cuprinde pe lângă cerere şi copii de pe procesul-verbal de cercetare,
FIAM sau fişa BP2.
Art. 29.
- (1) În termen de 15
zile de la primirea cererii, asiguratului i se va comunica instituţia
şi data la care va avea loc evaluarea stării fizice, mentale şi
aptitudinale.
(2)
Comunicarea locului şi datei evaluării stării fizice, mentale
şi aptitudinale se va face prin invitaţie scrisă conform anexei
nr. 7 la prezentele norme metodologice.
Art. 30.
- (1) După
efectuarea aprecierii stării fizice, mentale şi aptitudinale a
asiguratului, furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării
forţei de muncă autorizaţi au obligaţia să transmită
casei teritoriale de pensii concluziile examinării, împreună cu
propunerile legate de activităţile pe care asiguratul le mai poate
efectua.
(2)
Comunicarea concluziilor se va face în termen de 5 zile de la data efectuării
expertizei, sub forma unui referat.
Art. 31.
- (1) În termen de 15
zile de la primirea concluziilor, pe baza dosarului, precum şi a
concluziilor aprecierii stării fizice, mentale şi aptitudinale a
asiguratului, directorul executiv al casei teritoriale de pensii admite sau
respinge cererea prin decizie motivată.
(2)
Decizia va cuprinde propuneri privind unul sau mai multe cursuri de reconversie
profesională, furnizorul acestora, programul de instruire, precum şi
modalitatea de absolvire.
Art. 32.
- (1) Decizia se comunică
asiguratului în termen de 5 zile de la emiterea acesteia.
(2)
Asiguratul poate accepta sau refuza propunerea casei teritoriale de pensii, în
termen de 15 zile de la primirea acesteia.
Art. 33.
- În cazul în care asiguratul acceptă propunerile casei teritoriale de
pensii, acestuia i se vor comunica furnizorul de formare profesională,
locul şi data începerii cursului, în termen de 5 zile de la stabilirea
acestora, prin invitaţie scrisă conform anexei nr. 8 la prezentele
norme metodologice.
Art. 34.
- Dacă asiguratul refuză cursurile propuse de către casa
teritorială de pensii, acesta îşi pierde dreptul la prestaţii
privind reabilitarea şi reconversia profesională.
Art. 35.
- (1) Asiguratul are
obligaţia de a respecta programul de instruire stabilit de organizatorul
acestuia.
(2)
Nerespectarea programului de instruire de către asigurat atrage întreruperea
efectuării acestuia, precum şi suspendarea dreptului la indemnizaţie.
Art. 36.
- Asiguratul are dreptul la o singură examinare finală gratuită.
Art. 37.
- Furnizorii de formare profesională au obligaţia de a anunţa
orice încălcare de către asigurat a programului de instruire
profesională.
Art. 38.
- Pe durata cursurilor asiguraţilor li se acordă o indemnizaţie
în conformitate cu prevederile secţiunii a 3-a din prezentul capitol.
SECŢIUNEA
a 3-a
Indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 346/2002,
cu modificările şi completările ulterioare
Art. 39.
- În sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale se acordă următoarele tipuri de indemnizaţii:
a)
indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă;
b)
indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă;
c)
indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;
d)
indemnizaţie pe durata cursurilor de calificare şi de reconversie
profesională.
Art. 40.
- (1) Indemnizaţiile
se calculează şi se plătesc de către angajatori şi se
deduc din contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi
boli profesionale.
(2)
Casele teritoriale de pensii preiau în plată numai persoanele care
beneficiază de una dintre indemnizaţiile prevăzute la art. 39
şi al căror angajator şi-a încetat activitatea, în condiţiile
legii, prin faliment, reorganizare judiciară sau administrativă şi
persoanele asigurate prin contract individual, precum şi persoanele care
beneficiază de indemnizaţie de şomaj.
Art. 41.
- (1) Indemnizaţiile
de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale
şi despăgubirea de deces se plătesc pe baza cererii-tip privind
solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de muncă şi
boli profesionale, prevăzută în anexa nr. 9 la prezentele norme
metodologice, şi a celorlalte acte prevăzute de reglementările
legale în vigoare, exclusiv indemnizaţia pentru incapacitate temporară
de muncă, pentru a cărei acordare nu este necesară completarea
cererii-tip.
(2)
În afara cererii-tip prevăzute la alin. (1), pentru obţinerea
indemnizaţiilor mai sunt necesare următoarele documente:
a)
certificat medical;
b)
procesul-verbal de cercetare a accidentului de muncă;
c)
FIAM sau, după caz, fişa BP2.
Art. 42.
- Cererea-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente
de muncă şi boli profesionale se depune la casele teritoriale de
pensii:
a)
de către angajatori şi instituţia care administrează bugetul
Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, o dată cu "Declaraţia
privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor
de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat";
b)
de către celelalte categorii de asiguraţi, la data solicitării
prestaţiei medicale.
Art. 43.
- Cererea se aprobă sau se respinge prin decizia motivată a
directorului executiv al casei teritoriale de pensii, în termen de cel mult 30
de zile de la înregistrarea acesteia. Decizia se comunică atât
asiguratului, cât şi angajatorului.
Art. 44.
- (1) Sumele reprezentând
indemnizaţii care se plătesc de către angajator asiguraţilor
potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice se reţin de acesta din
contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale datorată pentru luna respectivă.
(2)
Indemnizaţiile se plătesc pentru numărul de zile lucrătoare
din duratele exprimate în zile calendaristice ale concediilor medicale sau
pentru numărul de zile lucrătoare din perioada în care persoana
asigurată urmează cursuri de reconversie profesională, beneficiază
de reducerea timpului normal de muncă sau de trecerea temporară în
alt loc de muncă.
(3)
Sumele reprezentând indemnizaţii plătite de angajator asiguraţilor
potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, care depăşesc
cuantumul contribuţiei datorate de acesta în luna respectivă, se
recuperează din contul asigurărilor pentru accidente de muncă
şi boli profesionale de la casa teritorială de pensii pe raza căreia
se afla sediul sau domiciliul acestuia.
(4)
Indemnizaţiile pe care angajatorii le achită fără îndeplinirea
condiţiilor legale şi pe care aceştia le decontează cu
sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli
profesionale reprezintă sume încasate necuvenit, care constituie debite ce
urmează să fie recuperate potrivit reglementărilor legale în
vigoare.
Art. 45.
- În cazul asiguraţilor care se regăsesc în două sau mai multe
dintre situaţiile prevăzute la art. 5, 6 şi 7 din Legea nr. 346/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, şi care desfăşoară
activitate la mai mulţi angajatori, indemnizaţiile prevăzute la
art. 39 din prezentele norme metodologice se plătesc o singură dată
de către angajatorul la care a avut loc accidentul de muncă sau la
care s-a declarat boala profesională.
SECŢIUNEA
a 4-a
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă
Art. 46.
- Asiguraţii beneficiază de o indemnizaţie pe perioada în care
se află în incapacitate temporară de muncă datorită unui
accident de muncă sau datorită unei boli profesionale.
Art. 47.
- (1) Cuantumul indemnizaţiei
pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din baza de
calcul.
(2)
Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă
este:
a)
media veniturilor salariale brute realizate de către persoanele angajate în
ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului; în cazul în care
stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizaţiilor
o constituie media veniturilor salariale lunare brute la care s-a achitat
contribuţia;
b)
veniturile stipulate de către asiguraţii individuali în contractele
pe baza cărora s-a stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente
de muncă şi boli profesionale.
c)
drepturile acordate în perioada respectivă pentru şomerii care urmează
cursuri de recalificare sau de reconversie profesională, exclusiv sumele
acordate cu titlu de plăţi compensatorii.
Art. 48.
- Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă se acordă
pe o durată de cel mult 180 de zile în interval de un an, socotite de la
prima zi de îmbolnăvire. Începând cu a 91-a zi concediul medical se
poate prelungi până la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor
sociale.
Art. 49.
- (1) Medicul curant
poate propune, în situaţii temeinic justificate, prelungirea concediului
pentru incapacitate temporară de muncă peste 180 de zile, în scopul
evitării pensionării de invaliditate şi menţinerii
asiguratului în activitate.
(2)
Medicul expert al asigurărilor sociale decide, după caz, prelungirea
concediului medical pentru continuarea programului de recuperare, trecerea
temporară în alt loc de muncă, reducerea timpului de muncă,
reluarea activităţii în aceeaşi profesie sau într-o altă
profesie ori pensionarea de invaliditate.
(3)
Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de
zile, conform procedurilor stabilite de CNPAS, în raport cu evoluţia
cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare.
SECŢIUNEA
a 5-a
Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă
şi indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă
Art. 50.
- Asiguratul care datorită unei boli profesionale sau datorită unui
accident de muncă nu îşi mai poate desfăşura activitatea la
locul de muncă anterior manifestării riscului asigurat sau care nu mai
poate realiza durata normală de muncă poate beneficia, la cerere, de
trecerea temporară în alt loc de muncă sau de reducerea cu o pătrime
a timpului normal de lucru.
Art. 51.
- (1) Asiguratul îşi
poate relua activitatea la vechiul loc de muncă sau poate realiza programul
normal de lucru înainte de expirarea perioadei maxime de reducere a programului
de lucru, prevăzută de legislaţia în vigoare, cu avizul
medicului expert al asigurărilor sociale.
(2)
Angajatorul va înştiinţa casa teritorială de pensii, în termen
de cel mult 5 zile, despre modificarea intervenită în situaţia
asiguratului.
Art. 52.
- Cuantumul indemnizaţiilor pentru trecerea temporară în alt loc de
muncă şi pentru reducerea timpului de muncă este egal cu diferenţa
dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni şi venitul salarial
brut realizat de asigurat la noul loc de muncă sau prin reducerea timpului
normal de muncă, fără a se depăşi 25% din baza de
calcul.
Art. 53.
- Indemnizaţiile pentru trecerea temporară în alt loc de muncă,
precum şi cele pentru reducerea timpului de muncă se acordă,
pentru o perioadă de cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, în una
sau în mai multe etape.
SECŢIUNEA
a 6-a
Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare
şi de reconversie profesională
Art. 54.
- (1) Victima unui
accident de muncă sau a unei boli profesionale beneficiază la cerere,
în condiţiile legii, de o indemnizaţie pe durata cursurilor de
calificare sau de reconversie profesională.
(2)
Indemnizaţia se acordă numai dacă asiguratul respectă
integral programul de instruire pe toată durata cursurilor.
(3)
În situaţia în care asiguratul nu respectă programul de instruire
din motive ce îi sunt imputabile, organizatorul cursurilor de calificare sau de
reconversie profesională înştiinţează de îndată casa
teritorială de pensii despre aceasta, care sistează plata indemnizaţiei.
(4)
Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazurile de forţă majoră.
Forţa majoră se dovedeşte cu acte.
(5)
Constatarea cazurilor de forţă majoră prevăzute la alin. (4)
se efectuează de către personalul împuternicit al casei teritoriale
de pensii.
Art. 55.
- Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie
profesională se acordă lunar şi reprezintă 70% din salariul
de bază brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului
de muncă sau a bolii profesionale.
Art. 56.
- Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie
profesională se acordă doar dacă persoana asigurată nu
beneficiază în paralel de indemnizaţie pentru incapacitate temporară
de muncă sau de pensie de invaliditate gradul III, acordată potrivit
reglementărilor în vigoare.
SECŢIUNEA
a 7-a
Compensaţiile pentru atingerea integrităţii
Art. 57.
- Au dreptul la o compensaţie pentru atingerea integrităţii
asiguraţii care în urma accidentelor de muncă sau a bolilor
profesionale rămân cu leziuni permanente care produc deficienţe
şi reduc capacitatea de muncă între 20-50%.
Art. 58.
- Compensaţiile pentru atingerea integrităţii se acordă doar
dacă accidentul de muncă a antrenat o incapacitate temporară de
muncă mai mare de 3 zile, conform definiţiei accidentului de muncă.
Art. 59.
- Compensaţia pentru atingerea integrităţii se acordă doar
după încheierea perioadei de incapacitate temporară de muncă.
Art. 60.
- În vederea obţinerii compensaţiei pentru atingerea integrităţii
persoana asigurată depune o cerere-tip privind solicitarea drepturilor de
asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, conform
anexei nr. 9.
Art. 61.
- (1) În termen de 15
zile de la depunerea cererii, medicul expert al asigurătorului decide
asupra acordării compensaţiei pentru atingerea integrităţii,
precum şi asupra cuantumului acesteia.
(2)
În cazul în care medicul expert al asigurărilor sociale consideră că
sunt necesare examinări ulterioare, acesta poate dispune efectuarea
acestora.
Art. 62.
- Grilele, intervalele şi cuantumul pe baza cărora se acordă
compensaţiile pentru atingerea integrităţii se stabilesc prin
decizie a preşedintelui CNPAS.
SECŢIUNEA
a 8-a
Despăgubirile în caz de deces
Art. 63.
- În cazul decesului asiguratului ca urmare a unui accident de muncă sau a
unei boli profesionale, despăgubirea în caz de deces se acordă, la
cerere, unei singure persoane, care poate fi una dintre persoanele menţionate
la art. 46 alin. (1) din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 64.
- Despăgubirile în caz de deces se acordă pe baza următoarelor
acte: cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru
accidente de muncă şi boli profesionale, prevăzută în anexa
nr. 9, certificat de deces - original şi copie, actul de identitate al
solicitantului, acte de stare civilă ale solicitantului care să ateste
calitatea acestuia sau acte din care să rezulte că au fost suportate
cheltuielile ocazionate de deces, după caz.
Art. 65.
- (1) Directorul executiv
al casei teritoriale de pensii admite sau respinge cererea prin decizie motivată.
(2)
Termenul de soluţionare a cererii este de 15 zile de la data depunerii
acesteia la casa teritorială de pensii.
(3)
Plata despăgubirii se efectuează prin casieria casei teritoriale de
pensii.
(4)
Decizia se comunică petentului în termen de 5 zile de la emiterea
acesteia.
(5)
Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute,
comunicate de Institutul Naţional de Statistică.
Art. 66.
- După efectuarea plăţii despăgubirilor în caz de deces,
asigurătorul are obligaţia de a înscrie pe versoul certificatului de
deces original menţiunea "ACHITAT", data, semnătura şi
ştampila.
SECŢIUNEA
a 9-a
Rambursări de cheltuieli
Art. 67.
- În vederea rambursării cheltuielilor ocazionate de transportul de urgenţă
sau de confecţionarea unor dispozitive destinate să asigure
recuperarea funcţionalităţii organismului victimei accidentului
de muncă, persoana juridică sau persoana fizică care a suportat
cheltuielile se adresează casei teritoriale de pensii în raza căreia
s-a produs accidentul de muncă.
Art. 68.
- (1) Cererea de
rambursare a cheltuielilor trebuie să cuprindă următoarele
elemente: datele de identificare a solicitantului, cum sunt numele, prenumele,
codul numeric personal, domiciliul sau denumirea, împuternicirea
reprezentantului persoanei juridice, codul unic de înregistrare, sediul, contul
bancar, după caz, precum şi datele de identificare a
accidentatului/accidentaţilor: numele, prenumele, vârsta, codul numeric
personal, cetăţenia, domiciliul, locul de muncă la care este/sunt
încadrat/încadraţi.
(2)
Modelul cererii de rambursare a cheltuielilor este prevăzut în anexa nr.
10 la prezentele norme metodologice.
(3)
Cererea se depune la sediul casei teritoriale de pensii, însoţită de
documente justificative, după caz.
Art. 69.
- (1) În cazul în care
persoana îndreptăţită solicită rambursarea cheltuielilor
ocazionate de transportul de urgenţă utilizând alte mijloace decât
cele uzuale, aceasta trebuie să prezinte:
a)
facturi sau alte documente din care să rezulte tipul cheltuielilor
efectuate, precum şi cuantumul acestora;
b)
declaraţia pe propria răspundere a angajatorului sau a persoanei care
a solicitat transportul, după caz, din care trebuie să reiasă
caracterul de urgenţă al transportului, mijlocul de transport
utilizat, precum şi descrierea împrejurărilor care au impus
utilizarea altor mijloace decât a celor uzuale pentru salvarea victimei
accidentului de muncă;
c)
dovada, emisă de organele competente, din care să rezulte faptul că
solicitantul nu înregistrează obligaţii restante la Fondul de
asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
(2)
Pentru serviciile de transport cu autovehicule, suma solicitată a fi
rambursată se determină prin înmulţirea numărului de
kilometri echivalenţi (dus-întors) pentru mediul urban, respectiv a numărului
de kilometri efectiv realizaţi pentru mediul rural, cu consumul normat de
combustibil pe kilometru parcurs şi cu preţul mediu al combustibilului
utilizat.
(3)
Pentru serviciile de transport aerian şi pe apă, suma solicitată
a fi rambursată se calculează pe baza numărului de ore de zbor,
respectiv a numărului de mile marine estimat, înmulţit cu costul
mediu al unei ore de zbor, respectiv costul mediu pe milă marină.
(4)
Tipurile de transport de urgenţă ce pot fi decontate de CNPAS sunt
altele decât cele ale unităţilor specializate în efectuarea unor
servicii de transport sanitar şi care îndeplinesc criteriile de autorizare
prevăzute de reglementările Ministerului Sănătăţii,
precum şi cele de acreditare.
Art. 70.
- Medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de
pensii confirmă sau infirmă, prin referat motivat, faptul că
salvarea victimei impunea transportul de urgenţă cu alte mijloace decât
cele uzuale.
Art. 71.
- (1) În cazul în care
persoana îndreptăţită solicită rambursarea cheltuielilor
ocazionate de confecţionarea ochelarilor, aceasta trebuie să prezinte
următoarele: dovada, emisă de organele competente, din care să
rezulte faptul că solicitantul nu înregistrează obligaţii
restante la Fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, prescripţia medicului, documente din care să reiasă
că ochelarii au fost deterioraţi în timpul accidentului de muncă,
de exemplu: declaraţia pe propria răspundere a victimei accidentului,
declaraţiile martorilor, copie de pe procesul-verbal de cercetare a
accidentului de muncă.
(2)
Cheltuielile ocazionate de confecţionarea ochelarilor vor fi decontate
integral, fără a se depăşi preţul de referinţă
stabilit prin decizie a preşedintelui CNPAS.
Art. 72.
- (1) În cazul în care
persoana îndreptăţită solicită rambursarea cheltuielilor
ocazionate de confecţionarea aparatelor acustice, aceasta trebuie să
prezinte următoarele: dovada, emisă de organele competente, din care să
rezulte faptul că solicitantul nu înregistrează obligaţii
restante la Fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, prescripţia medicului care trebuie să fie însoţită
de audiograma tonală liminară şi audiograma vocală,
eliberate de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat,
documente din care să reiasă că aparatul acustic a fost
deteriorat în timpul accidentului de muncă, cum ar fi: declaraţia pe
propria răspundere a victimei accidentului, declaraţiile martorilor,
copie de pe procesul-verbal de cercetare a accidentului de muncă.
(2)
În sensul prezentelor norme metodologice, prin sintagma aparat acustic se înţelege
proteză auditivă.
Art. 73.
- În cazul în care persoana îndreptăţită solicită
rambursarea cheltuielilor ocazionate de confecţionarea protezelor oculare,
aceasta trebuie să prezinte următoarele: dovada, emisă de
organele competente, din care să rezulte faptul că solicitantul nu înregistrează
obligaţii restante la Fondul de asigurare pentru accidente de muncă
şi boli profesionale, prescripţia medicului, documente din care să
reiasă că proteza oculară a fost deteriorată în timpul
accidentului de muncă, cum ar fi declaraţia pe propria răspundere
a victimei accidentului, declaraţiile martorilor, copie de pe
procesul-verbal de cercetare a accidentului de muncă.
Art. 74.
- (1) Cererea, însoţită
de documentele justificative sus-menţionate, se depune la casa teritorială
de pensii în raza căreia s-a produs accidentul de muncă.
(2)
Directorul executiv al casei teritoriale de pensii poate solicita orice alte
documente necesare în vederea emiterii deciziei de admitere/respingere a
cererii de rambursare a cheltuielilor.
(3)
Cererea de rambursare a cheltuielilor poate fi admisă în totalitate, admisă
parţial sau respinsă.
(4)
Împotriva deciziei de rambursare a cheltuielilor se poate face plângere la
instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială
se află domiciliul sau sediul reclamantului.
Art. 75.
- În situaţia în care cererea de rambursare a cheltuielilor este de
competenţa CNPAS, casa teritorială de pensii va transmite Direcţiei
generale accidente de muncă şi boli profesionale următoarele
documente:
a)
cererea motivată a solicitantului;
b)
referatul compartimentului de specialitate din cadrul casei teritoriale de
pensii;
c)
propunerea directorului executiv privind soluţionarea cererii.
Art. 76.
- Nivelul maxim cu privire la preţurile de referinţă la care se
acordă rambursările de cheltuieli prevăzute la art. 50 din Legea nr. 346/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, se stabileşte prin
decizie a preşedintelui CNPAS şi se actualizează anual cu
coeficientul de inflaţie.
CAPITOLUL
IV
Comunicarea şi constatarea accidentelor de muncă
Art. 77.
- Dispoziţiile prezentului capitol modifică şi completează
prevederile Normelor
metodologice privind comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenţa
accidentelor de muncă şi declararea, confirmarea, înregistrarea,
raportarea, evidenţa bolilor profesionale, precum şi a celorlalţi
indicatori care definesc morbiditatea profesională, aprobate prin Ordinul
ministrului muncii şi protecţiei sociale nr.
388/1996, cu modificările ulterioare.
Art. 78.
- (1) Comunicarea
accidentelor de muncă prevăzute în cap. V din Legea protecţiei
muncii nr. 90/1996, republicată,
se va face şi către casa teritorială de pensii în raza căreia
s-au produs şi va cuprinde următoarele informaţii:
a)
denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul şi, dacă
este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat
accidentatul;
b)
sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului;
c)
locul unde s-a produs accidentul;
d)
data şi ora la care s-a produs accidentul/data şi ora la care a
decedat accidentatul;
e)
datele personale ale victimei: numele şi prenumele, ocupaţia, vârsta,
starea civilă, vechimea în ocupaţie şi la locul de muncă;
f)
împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive;
g)
consecinţele accidentului;
h)
unitatea medicală la care a fost internat accidentatul;
i)
numele şi funcţia persoanei care comunică accidentul;
j)
data comunicării.
(2)
Comunicarea prevăzută la alin. (1) se va face, după caz, de
angajator, organele de poliţie sau de orice persoană care are cunoştinţă
de producerea accidentului.
(3)
Comunicarea incidentelor periculoase va fi transmisă şi la casa
teritorială de pensii şi va cuprinde informaţiile solicitate,
prevăzute la alin. (1), mai puţin datele personale ale victimei.
Art. 79.
- (1) În cazul
accidentelor care au antrenat incapacitate temporară de muncă,
cercetarea se va efectua, imediat după comunicare, de către
angajatorul la care s-a produs evenimentul sau, după caz, de către
casa teritorială de pensii.
(2)
În cazul evenimentelor produse în activităţile nucleare, soldate cu
victime, un exemplar al procesului-verbal de cercetare va fi înaintat, în
termen de cel mult 5 zile de la data la care accidentul a fost comunicat
Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,
şi la casa teritorială de pensii.
Art. 80.
- Cercetarea accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă se
va încheia în cel mult 5 zile de la data producerii, cu excepţia
cazurilor când sunt necesare expertize, situaţii în care termenul se
poate prelungi cu cel mult 5 zile, cu acordul casei teritoriale de pensii.
Art. 81.
- (1) În vederea cercetării
evenimentelor se întocmeşte un dosar, care va cuprinde:
a)
opisul actelor aflate în dosar;
b)
procesul-verbal de cercetare;
c)
schiţe şi fotografii referitoare la eveniment;
d)
declaraţia accidentatului/accidentaţilor, în cazul accidentului urmat
de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate;
e)
declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot
contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale
producerii evenimentului;
f)
declaraţiile persoanelor răspunzătoare de nerespectarea reglementărilor
legale;
g)
copii de pe actele şi documentele necesare pentru elucidarea împrejurărilor
şi a cauzelor reale ale evenimentului;
h)
orice alte documente şi declaraţii necesare pentru a determina
caracterul accidentului;
i)
formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă - FIAM;
j)
copie a fişei medicale de examinare la angajare sau a ultimului examen
medical periodic.
(2)
În funcţie de eveniment, dosarul de cercetare va mai cuprinde, după
caz:
a)
copie de pe autorizaţie, în cazul în care victima, în momentul
accidentului, desfăşura o activitate care necesita autorizare;
b)
acte de expertiză tehnică, întocmite cu ocazia cercetării
evenimentului;
c)
actul medical emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa
medicală, din care să rezulte diagnosticul provizoriu;
d)
copie de pe certificatul/certificatele de concediu medical, în cazul
accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă, care se va ataşa
la dosar după eliberarea de către unitatea sanitară;
e)
actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală,
din care să rezulte data şi ora când accidentatul s-a prezentat
pentru consultaţie, precum şi diagnosticul, în cazul accidentelor de
traseu;
f)
orice acte doveditoare emise de organele autorizate şi prezentate de
accidentat, din care să se poată stabili locul, data şi ora
producerii accidentului sau să se poată justifica prezenţa
victimei la locul, ora şi data accidentării;
g)
copie de pe procesul-verbal de cercetare la faţa locului, încheiat de
serviciile poliţiei rutiere, în cazul accidentelor de circulaţie pe
drumurile publice;
h)
documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri
de serviciu.
Art. 82.
- (1) În vederea cercetării
accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă, angajatorul are
obligaţia să numească prin decizie scrisă comisia de
cercetare din care va face parte şi o persoană din compartimentul de
protecţie a muncii/cu atribuţii speciale de protecţia muncii.
(2)
Comisia de cercetare a accidentului se recomandă a avea în componenţă
cel puţin 3 persoane.
(3)
Dosarul de cercetare a accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă,
întocmit de comisia de cercetare a angajatorului la care s-a produs
evenimentul, va fi înaintat, pentru verificare şi avizare, la casa
teritorială de pensii din judeţul respectiv, în termen de 5 zile de
la finalizarea cercetării.
(4)
Casa teritorială de pensii va aviza şi va restitui dosarul în cel
mult 7 zile de la data primirii.
(5)
În cazul în care cercetarea nu a fost efectuată corespunzător, casa
teritorială de pensii poate dispune completarea dosarului sau, după
caz, poate efectua o anchetă proprie.
Art. 83.
- (1) Procesul-verbal de
cercetare a evenimentelor va conţine următoarele informaţii:
a)
data încheierii procesului-verbal;
b)
numele persoanelor care efectuează cercetarea accidentului şi
calitatea acestora, cu indicarea documentului potrivit căruia sunt îndreptăţite
să efectueze cercetarea, precum şi instituţia unde lucrează;
c)
perioada şi locul în care s-a efectuat cercetarea;
d)
obiectul cercetării;
e)
data şi ora producerii evenimentului; în cazul în care s-a produs un
accident şi ulterior a survenit decesul victimei/victimelor implicate în
acest accident, se va preciza şi data decesului;
f)
locul producerii evenimentului;
g)
datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul,
activitatea principală desfăşurată de acesta şi, dacă
este cazul, datele de identificare a angajatorului la care este/a fost încadrat
accidentatul;
h)
datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor - numele, prenumele,
cetăţenia, vârsta, starea civilă, numărul de copii minori,
domiciliul, locul de muncă la care este/sunt încadrat/încadraţi,
profesia de bază, ocupaţia în momentul accidentării, vechimea în
muncă, în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă, iar
pentru persoanele care, în momentul accidentării, desfăşurau o
activitate pentru care este necesară autorizare, se va face referire şi
la aceasta;
i)
descrierea detaliată a locului, echipamentului tehnic, a împrejurărilor
şi modului în care s-a produs evenimentul, reconstituite, în special, în
baza constatărilor făcute la locul accidentului, declaraţiei
conducătorului locului de muncă, declaraţiei
accidentatului/accidentaţilor, declaraţiilor martorilor şi
verificării altor acte şi documente necesare stabilirii împrejurărilor;
j)
urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de
accidentat/accidentaţi;
k)
cauzele reale ale evenimentului, cu trimitere la reglementările legale în
vigoare încălcate, precizând actele normative nerespectate, cu redarea
integrală a textului acestora, după caz;
l)
alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului;
m)
persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor
legale, cu trimitere la actele normative şi la articolele încălcate,
în condiţiile precizate la lit. k);
n)
sancţiunile contravenţionale aplicate, cu precizarea prevederilor
legale încălcate, şi, după caz, propuneri pentru cercetare penală
şi/sau propuneri pentru sancţiuni administrative şi/sau
disciplinare;
o)
angajatorul care va înregistra şi va declara accidentul de muncă;
p)
măsurile stabilite pentru prevenirea altor evenimente similare, precum
şi termenul de raportare la organele competente să efectueze
cercetarea, după caz, privind soluţionarea deficienţelor;
r)
numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare
şi repartizarea acestora;
s)
semnătura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea;
t)
viza autorităţii competente să decidă caracterul
accidentului.
(2)
Un exemplar al procesului-verbal de cercetare menţionat la alin. (1) va fi
înaintat şi casei teritoriale de pensii.
Art. 84.
- (1) În baza
procesului-verbal de cercetare întocmit de organele competente, angajatorul la
care se înregistrează accidentul va completa FIAM, care va fi tipizat,
conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 la prezentele norme
metodologice.
(2)
FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată şi
constituie documentul de declarare oficială a accidentului de muncă.
(3)
FIAM va purta semnătura şi ştampila reprezentantului legal al
angajatorului, precum şi semnătura şi ştampila conducătorului
autorităţii competente să decidă caracterul accidentului,
după caz.
(4)
FIAM se completează imediat după încheierea cercetării
accidentului, conform instrucţiunilor de completare a FIAM aflate în
vigoare.
(5)
Un exemplar al FIAM va fi transmis casei teritoriale de pensii din judeţul
respectiv, în termen de 5 zile de la finalizarea cercetării (o dată
cu dosarul pentru avizare).
Art. 85.
- (1) În baza
formularelor de înregistrare a accidentelor de muncă şi a
proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase, casa teritorială
de pensii şi inspectoratul teritorial de muncă vor înregistra şi
vor ţine evidenţa tuturor accidentelor de muncă şi a
incidentelor periculoase înregistrate de angajatorii care au sediul pe
teritoriul judeţului respectiv.
(2)
Evidenţa se ţine, de asemenea, în Registrul de evidenţă a
accidentaţilor în muncă şi, respectiv, în Registrul de evidenţă
a incidentelor periculoase, care se află la angajator.
Art. 86.
- În urma cercetării bolilor profesionale de către autoritatea
competentă să efectueze cercetarea, un exemplar al fişei BP2 întocmite
conform reglementărilor în vigoare se va transmite casei teritoriale de
pensii.
CAPITOLUL
V
Prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
Art. 87.
- Prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale reprezintă
activitatea principală a asigurătorului, destinată îmbunătăţirii
condiţiilor de muncă.
Art. 88.
- (1) În scopul desfăşurării
activităţii de prevenire CNPAS dispune de consilieri de prevenire, cu
specializare tehnică sau medicală.
(2)
În situaţii temeinic justificate, la propunerea directorilor executivi ai
caselor teritoriale de pensii, CNPAS aprobă angajarea în funcţia de
consilier de prevenire şi personal cu pregătire juridică.
Art. 89.
- În cadrul activităţii de prevenire desfăşurate de
consilierii de prevenire se identifică următoarele acţiuni care
au drept scop eliminarea sau reducerea riscurilor de accidente de muncă
şi boli profesionale:
a)
stabilirea de programe de prevenire prioritare la nivel naţional, prin
identificarea situaţiilor cu riscuri mari de accidente de muncă şi
boli profesionale;
b)
stabilirea de programe de prevenire în baza situaţiilor concrete
identificate în timpul vizitelor la locurile de muncă;
c)
consiliere cu privire la cele mai potrivite metode de evaluare a riscurilor,
adaptate specificului locului de muncă;
d)
efectuarea de recomandări cu caracter tehnic pentru remedierea situaţiilor
cu pericol potenţial;
e)
propunerea efectuării şi finanţării de studii şi
analize institutelor de cercetare de specialitate, în vederea fundamentării
măsurilor de prevenire prioritare la nivel naţional;
f)
consilierea angajatorilor la întocmirea instrucţiunilor proprii;
g)
recomandarea de măsuri de prevenire şi urmărirea aplicării
lor;
h)
elaborarea şi propunerea de forme şi mijloace de educare pentru
prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
i)
consilierea angajatorilor cu privire la implementarea managementului securităţii
şi sănătăţii în muncă;
j)
cercetarea accidentelor cu incapacitate temporară de muncă şi
stabilirea caracterului de muncă al acestora se vor face în conformitate
cu prevederile Legii nr. 346/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 90.
- (1) CNPAS abilitează
persoane juridice în calitate de servicii de prevenire externe.
(2)
Criteriile privind abilitarea serviciilor de prevenire externe se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii
sociale şi familiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAPITOLUL
VI
Organizarea sistemului de asigurare pentru accidente de
muncă şi boli profesionale
Criterii de autorizare a asociaţiilor profesionale
Art. 91.
- În vederea îndeplinirii dispoziţiilor art. 84 alin. (4) din Legea nr.
346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, CNPAS
stabileşte criteriile de autorizare a acestor asociaţii profesionale.
Art. 92.
- (1) Criteriile
utilizate în vederea autorizării asociaţiilor profesionale sunt
structurate după cum urmează:
a)
statutul juridic;
b)
organizare şi funcţionare;
c)
mijloace şi resurse disponibile necesare desfăşurării
activităţii specifice;
d)
criterii deontologice pentru personalul implicat în activitatea asociaţiilor
profesionale.
(2)
În funcţie de situaţia concretă a furnizorilor de servicii de
prevenire pot fi adoptate şi criterii suplimentare.
Statutul juridic
Art. 93.
- Asociaţiile profesionale care solicită autorizarea trebuie să
fie asociaţii profesionale române, constituite în condiţiile Ordonanţei
Guvernului nr. 26/2000 cu privire
la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările
ulterioare.
Organizare şi funcţionare
Art. 94.
- Asociaţiile profesionale care solicită abilitarea trebuie să
dispună de o conducere şi o structură administrativ-organizatorică,
care să confere independenţa de decizie în afara oricăror
interese şi imparţialitate în judecarea şi instrumentarea
solicitărilor.
Art. 95.
- În cazul în care asociaţiile profesionale solicită abilitarea
pentru mai multe domenii de specialitate, corespunzătoare profilului unor
grupe specializate de activităţi de prevenire diferite, implicând
şi un volum mare de activitate de prevenire, în structura lor
organizatorică trebuie să existe un compartiment sau un coordonator de
activitate de prevenire, pentru a asigura armonizarea şi coordonarea
procedurală, precum şi lucrările de secretariat şi evidenţă
aferente acestei activităţi.
Art. 96.
- Îndeplinirea acestor criterii şi condiţii se demonstrează prin
documentele care stabilesc funcţiile de conducere şi compartimentele
implicate în activitatea de prevenire, atribuţiile şi responsabilităţile
aferente, precum şi relaţiile dintre acestea: organigrama,
regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF), alte regulamente
şi proceduri.
Art. 97.
- Astfel, pentru activităţi de prevenire asociaţiile profesionale
trebuie să demonstreze că pentru fiecare dintre activităţile
solicitate există unul sau mai mulţi specialişti care sunt formaţi
pentru aceste domenii.
Mijloace şi resurse disponibile necesare desfăşurării
activităţii
Art. 98.
- (1) Asociaţiile
profesionale au obligaţia de a face dovada existenţei mijloacelor
tehnice şi logistice, precum şi a resurselor necesare pentru desfăşurarea
adecvată a activităţii de elaborare a programelor de prevenire în
domeniile de specialitate aferente, astfel încât să se poată
fundamenta conţinutul programului de prevenire şi aprecierea aferentă,
în vederea garantării aptitudinii la utilizare în societăţi a
procedeelor care fac obiectul programului.
(2)
Prezentarea acestor mijloace tehnice şi logistice trebuie să cuprindă:
a)
numărul total de personal, din care personal cu studii superioare (din care
personal atestat) defalcat pe domeniile de specialitate aferente activităţii
de prevenire;
b)
lista dotărilor tehnice (echipamente) şi logistice (tehnică de
calcul, software) existente, absolut necesare pentru desfăşurarea
activităţii în domeniile de specialitate respective.
Art. 99.
- Situaţia financiară, menită să asigure stabilitate şi
suport financiar adecvat pentru desfăşurarea activităţilor
specifice fără presiuni exterioare de orice natură, se
demonstrează prin indicatorii şi mijloacele financiare rezultate din
ultimul bilanţ anual şi din bugetul pe anul în curs (sau din alte
documente în ceea ce priveşte: cifra de afaceri, profit sau pierderi,
finanţarea activităţii etc.).
Art. 100.
- Asociaţiile profesionale trebuie să dispună de un sistem
propriu de management al calităţii certificat.
Criterii deontologice pentru personalul implicat în
activitatea asociaţiilor profesionale
Art. 101.
- Prin criteriile deontologice pentru personalul asociaţiilor profesionale
se urmăreşte îndeplinirea următoarelor cerinţe:
a)
asigurarea obiectivităţii şi imparţialităţii în
executarea activităţii specifice;
b)
păstrarea secretului profesional;
c)
asigurarea independenţei personalului în instrumentarea activităţilor
şi luarea deciziilor aferente.
Art. 102.
- Evaluarea acestor criterii se face pe baza prevederilor din documentele
interne ale asociaţiilor profesionale.
Art. 103.
- (1) În acelaşi
timp, prin îndeplinirea criteriilor deontologice se are în vedere nivelul de
confidenţialitate şi securitate al activităţii şi
documentelor specifice.
(2)
Nivelul de confidenţialitate şi securitate se evaluează pe baza
următoarelor subcriterii:
a)
asigurarea confidenţialităţii informaţiilor vehiculate în
cadrul desfăşurării activităţii de prevenire şi a
celor cuprinse în documentele elaborate şi arhivate;
b)
limitarea accesului la documentele din arhivă prin dispoziţii scrise
ale conducerii furnizorilor de servicii de prevenire;
c)
luarea de măsuri pentru ca personalul implicat în activitatea de prevenire
să nu aibă acces la elementele de secret profesional care nu îl
privesc;
d)
limitarea prin măsuri specifice a difuzării elementelor confidenţiale
către întreaga masă a personalului din cadrul furnizorului de
servicii de prevenire;
e)
luarea de măsuri pentru păstrarea în siguranţă a
documentelor privind activitatea de prevenire.
(3)
Evaluarea acestor criterii se face în baza prevederilor din documentele interne
ale furnizorilor de servicii de prevenire.
CAPITOLUL
VII
Contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncă
şi boli profesionale
Art. 104.
- În conformitate cu prevederile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 346/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, tarifele şi clasele
de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contribuţiei
de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, elaborate
de CNPAS şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL
VIII
Dispoziţii finale
Art. 105.
- Prevederile prezentelor norme metodologice se aplică pentru accidentele
de muncă şi bolile profesionale produse şi confirmate începând
cu data de 1 ianuarie 2005.
Art. 106.
- CNPAS şi CNAS pot încheia un protocol de colaborare pentru buna desfăşurare
a activităţii de reabilitare medicală şi recuperare a
capacităţii de muncă.
Art. 107.
- Pentru anumite servicii medicale CNPAS poate încheia contracte directe cu
furnizorii de servicii medicale.
ANEXA
Nr. 11)
la normele metodologice
___________
1)
Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.