Guvernul României

    Luându-se în considerare presiunile şi riscurile determinate de evoluţiile economice interne şi externe, necesitatea susţinerii creşterii economice şi a reducerii inflaţiei, pentru anul 2009 s-a impus adoptarea de măsuri imediate care să asigure un climat de protecţie socială bazat pe principiul contribuţiei şi al solidarităţii în promovarea progresului social.

    Ţinând cont că acţiunile prevăzute în Pachetul de măsuri al Guvernului României pentru stimularea creşterii economice şi protejarea intereselor economice ale populaţiei trebuiau realizate cu celeritate, astfel încât să fie atinse dezideratele propuse, măsurile preconizate s-au adresat unui grup-ţintă format din persoanele cele mai afectate de consecinţele imediate ale crizei economice care sunt supuse riscului de a-şi pierde locul de muncă.

    Având în vedere cele de mai sus, s-a decis reducerea temporară a costurilor cu forţa de muncă pentru a contracara efectele negative ale crizei economico-financiare asupra activităţii economice.

    Ţinând seama de efectele pozitive pe care această măsură le-a avut asupra companiilor care au fost forţate să îşi întrerupă temporar activitatea, de influenţa benefică asupra ratei şomajului în anul 2009, precum şi de solicitările partenerilor sociali, pentru a da un semnal pozitiv angajatorilor de a opta pentru menţinerea forţei de muncă în condiţiile în care efectele crizei economice sunt estimate a se prelungi şi de a evita pierderea lucrătorilor calificaţi în anumite domenii cu potenţial de dezvoltare/expansiune după reluarea creşterii economice,

    întrucât aceste împrejurări vizează interesul public şi constituie elementele unei situaţii extraordinare, ce nu suferă amânare, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru reglementarea unor măsuri de protecţie socială, aplicabile şi pentru anul 2010, începând cu luna februarie.

    În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

   Art. 1. - (1) Începând cu luna februarie 2010, însă nu mai târziu de data de 31 decembrie 2010, pe perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, în cazul întreruperii temporare a activităţii potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, salariaţii ale căror contracte sunt astfel suspendate şi care beneficiază de indemnizaţia de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, prevăzută la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi angajatorii, pentru salariaţii respectivi, sunt scutiţi de plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate potrivit legii, dar nu pentru mai mult de 90 de zile. Indemnizaţiile reprezintă drepturi aferente perioadei februarie - decembrie 2010, inclusiv.

   (2) Indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii, de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, plătite din fondul de salarii, pe durata întreruperii temporare a activităţii angajatorului, prevăzută la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit prevăzut de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă de cel mult 90 de zile, începând cu luna februarie 2010, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2010. Indemnizaţiile reprezintă drepturi aferente perioadei februarie - decembrie 2010, inclusiv.

   (3) Perioada prevăzută la alin. (1), pentru care salariaţii ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate şi angajatorii acestor salariaţi sunt scutiţi de plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate potrivit legii, constituie stagiu de cotizare fără plata contribuţiei.

   (4) Măsurile prevăzute la alin. (1) - (3) se aplică în cazul în care contractul individual de muncă se suspendă în situaţiile de întrerupere temporară, totală sau parţială, inclusiv de reducere temporară, a activităţii angajatorului, în special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.

   (5) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin noţiunea de contribuţii de asigurări sociale se înţelege contribuţia de asigurări sociale, contribuţia de asigurări pentru şomaj, contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate, inclusiv contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, datorate, potrivit prevederilor legale, atât de salariaţii care beneficiază de indemnizaţia de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, prevăzută la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi de angajatorii acestora, pentru respectivii salariaţi.

   (6) Pentru stabilirea şi calculul indemnizaţiei de şomaj prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru stabilirea şi calculul drepturilor prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare în perioada prevăzută la alin. (1). În situaţia în care stagiul de cotizare realizat potrivit alin. (3) este corespunzător unei fracţiuni de lună, se utilizează salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare în perioada respectivă, corespunzător fracţiunii de lună.

   (7) Prin derogare de la dispoziţiile art. 34 alin. (1¹) lit. a) şi ale art. 35 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, perioada prevăzută la alin. (3), în care salariaţii realizează stagiu de cotizare fără plata contribuţiei, se ia în calcul la stabilirea perioadei de 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj, prevăzută la art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la realizarea stagiului minim de cotizare în sistemul asigurărilor pentru şomaj.

   (8) Pentru stabilirea şi calculul indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările ulterioare, se utilizează salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare în perioada prevăzută la alin. (1). În situaţia în care stagiul de cotizare realizat potrivit alin. (3) este corespunzător unei fracţiuni de lună, se utilizează salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare în perioada respectivă, corespunzător fracţiunii de lună.

   Art. 2. - Angajatorii au obligaţia să depună, la inspectoratul teritorial de muncă în raza căruia îşi au sediul, o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare, la momentul constatării de către aceştia a situaţiilor respective.

   Art. 3. - Conform competenţelor legale, Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin instituţiile lor teritoriale subordonate, vor controla periodic angajatorii care beneficiază de măsurile de protecţie socială prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

    PRIM-MINISTRU
EMIL BOC

                                                Contrasemnează:

                                                ───────────────

                               Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

                                            Mihai Constantin Şeitan

                                              Ministrul sănătăţii,

                                                  Cseke Attila

                                         Ministrul finanţelor publice,

                                       Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

    Bucureşti, 5 februarie 2010.

    Nr. 4.