Guvernul României
Ordonanţă
de urgenţă nr. 96
din 14
octombrie 2003
privind
protecţia maternităţii la locurile de muncă
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 750 din 27
octombrie 2003
În temeiul art.
144 alin. (4) din Constituţie,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă
de urgenţă.
Art. 1. - Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează măsuri
de protecţie socială pentru:
a) salariate
gravide şi mame, lăuze sau care alăptează, de cetăţenie
română ori a unui stat membru al Uniunii Europene şi din Spaţiul
Economic European, care au raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu
un angajator;
b) cetăţeni
ai altor state şi apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa
în România, dacă fac parte din categoriile de salariate prevăzute la
lit. a).
Art. 2. - În sensul prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă,
termenii şi expresiile de mai jos sunt definite după cum urmează:
a) protecţia
maternităţii este protecţia sănătăţii şi/sau
securităţii salariatelor gravide şi/sau mame la locurile lor de
muncă;
b) locul de
muncă este zona delimiată în spaţiu, în funcţie de
specificul muncii, înzestrată cu mijloacele şi cu materialele
necesare muncii, în vederea realizării unei operaţii, lucrări
sau pentru îndeplinirea unei activităţi de către unul ori mai
mulţi executanţi, cu pregătirea şi îndemânarea lor, în
condiţii tehnice, organizatorice şi de protecţie a muncii
corespunzătoare, din care se obţine un venit în baza unui raport de
muncă ori de serviciu cu un angajator;
c) salariata
gravidă este femeia care anunţă în scris angajatorul asupra stării
sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical
eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste
această stare;
d) salariata
care a născut recent este femeia care şi-a reluat activitatea după
efectuarea concediului de lăuzie şi solicită angajatorului în
scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexând un
document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de
la data la care a născut;
e) salariata
care alăptează este femeia care, la reluarea activităţii după
efectuarea concediului de lăuzie, îşi alăptează copilul
şi anunţă angajatorul în scris cu privire la începutul şi
sfârşitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente
medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;
f) dispensa
pentru consultaţii prenatale reprezintă un număr de ore libere plătite
salariatei de către angajator, pe durata programului normal de lucru,
pentru efectuarea consultaţiilor şi examenelor prenatale pe baza
recomandării medicului de familie sau a medicului specialist;
g) concediul
postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mamă
are obligaţia să îl efectueze după naştere, în cadrul
concediului pentru sarcină şi lăuzie cu durată totală
de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condiţiile legii;
h) concediul
de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute
la lit. c)-e) pentru protecţia sănătăţii şi
securităţii lor şi/sau a fătului ori a copilului lor.
Art. 3. - (1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) au obligaţia
de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical
care să le ateste starea.
(2) În
cazul în care salariatele nu îndeplinesc obligaţia prevăzută la
alin. (1) şi nu informează în scris angajatorul despre starea lor,
acesta este exonerat de obligaţiile sale prevăzute în prezenta
ordonanţă de urgenţă, cu excepţia celor prevăzute
la art. 5, 6, 18, 23 şi 25.
Art. 4. - Angajatorii au obligaţia să adopte măsurile necesare, astfel
încât:
a) să
prevină expunerea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e) la
riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea;
b) salariatele
prevăzute la art. 2 lit. c)-e) să nu fie constrânse să efectueze
o muncă dăunătoare sănătăţii sau stării
lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz.
Art. 5. - (1) Pentru toate activităţile susceptibile să
prezinte un risc specific de expunere la agenţi, procedee şi condiţii
de muncă, a căror listă este prevăzută în anexa nr. 1,
angajatorul este obligat să evalueze anual, precum şi la orice
modificare a condiţiilor de muncă natura, gradul şi durata
expunerii salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e), în scopul determinării
oricărui risc pentru securitatea sau sănătatea lor şi oricărei
repercusiuni asupra sarcinii ori alăptării.
(2) Evaluările
prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator, cu
participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se
consemnează în rapoarte scrise.
Art. 6. - (1) Angajatorii sunt obligaţi ca, în termen de 5 zile
lucrătoare de la data întocmirii raportului, să înmâneze o copie a
acestuia sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor.
(2) Angajatorii
vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind
riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de muncă, precum şi
asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 7. - (1) În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care
angajatorul a fost anunţat în scris de către o salariată că
se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e),
acesta are obligaţia să înştiinţeze medicul de medicina
muncii, precum şi inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui
rază îşi desfăşoară activitatea.
(2) De la
data primirii înştiinţării medicul de medicina muncii şi
inspectoratul teritorial de muncă vor verifica condiţiile de muncă
ale salariatei la termenele şi în condiţiile stabilite prin normele
de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 8. - Angajatorul are obligaţia să păstreze confidenţialitatea
asupra stării de graviditate a salariatei şi nu va anunţa alţi
angajaţi decât cu acordul scris al acesteia şi doar în interesul
bunei desfăşurări a procesului de muncă, când starea de
graviditate nu este vizibilă.
Art. 9. - În cazul în care o salariată se află în una dintre situaţiile
prevăzute la art. 2 lit. c)-e) şi desfăşoară la locul
de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea
sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării,
în sensul celor prevăzute la art. 5 alin. (1), angajatorul este obligat să
îi modifice în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de
muncă ori, dacă nu este posibil, să o repartizeze la alt loc de
muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa,
conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de
familie, cu menţinerea veniturilor salariale.
Art. 10. - (1) În cazul în care angajatorul, din motive justificate în
mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligaţia prevăzută
la art. 9, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) au dreptul la
concediu de risc maternal, după cum urmează:
a) înainte
de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementărilor
legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c);
b) după
data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele prevăzute
la art. 2 lit. d) şi e), în cazul în care nu solicită concediul
şi indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului până
la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până
la 3 ani.
(2) Concediul
de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracţionat, pe o
perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de
familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în
acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de
legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale.
(3) Eliberarea
certificatului medical se va face în condiţiile în care salariata s-a
prezentat la consultaţiile prenatale şi postnatale, conform normelor
Ministerului Sănătăţii.
Art. 11. - (1) Pe durata concediului de risc maternal salariata are
dreptul la indemnizaţie de risc maternal, care se suportă din bugetul
asigurărilor sociale de stat.
(2) Cuantumul
indemnizaţiei prevăzute la alin. (1) este egal cu 75% din media
veniturilor lunare realizate în cele 10 luni anterioare solicitării, pe
baza cărora s-a achitat contribuţia de asigurări sociale de stat.
(3) Pentru
indemnizaţia de risc maternal nu se datorează contribuţia de
asigurări sociale de stat. Durata concediului de risc maternal reprezintă
perioadă asimilată stagiului de cotizare.
(4) Calculul
şi plata indemnizaţiei de risc maternal se fac lunar de către
angajator, cel mai târziu o dată cu lichidarea drepturilor salariale pe
luna în care se acordă concediul de risc maternal.
Art. 12. - (1) Pentru salariatele care se află în una dintre situaţiile
prevăzute la art. 2 lit. c) şi d) şi îşi desfăşoară
activitatea numai în poziţia ortostatică sau în poziţia aşezat,
angajatorii au obligaţia de a le modifica locul de muncă respectiv,
astfel încât să li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze
şi amenajări pentru repaus în poziţie şezândă sau,
respectiv, pentru mişcare.
(2) Medicul
de medicina muncii stabileşte intervalele de timp la care este necesară
schimbarea poziţiei de lucru, perioadele de activitate, precum şi
durata perioadelor pentru repaus în poziţie şezândă sau,
respectiv, pentru mişcare.
(3) Dacă
amenajarea condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru nu
este din punct de vedere tehnic şi/sau obiectiv posibilă sau nu poate
fi cerută din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsurile
necesare pentru a schimba locul de muncă al salariatei respective.
Art. 13. - În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care
nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate,
a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a
duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale,
suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor
legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale.
Art. 14. - Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c) şi e) nu pot fi obligate
de către angajator să realizeze activităţi pentru care
evaluarea a evidenţiat riscul de expunere la agenţi sau condiţii
de muncă prevăzute la lit. A şi B din anexa nr. 2.
Art. 15. - Angajatorii au obligaţia de a acorda salariatelor gravide dispensă
pentru consultaţii prenatale, în condiţiile prevăzute la art. 2
lit. f), în cazul în care investigaţiile se pot efectua numai în timpul
programului de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale.
Art. 16. - Pentru protecţia sănătăţii lor şi a copilului
lor, după naştere, salariatele au obligaţia de a efectua minimum
42 de zile de concediu postnatal, în condiţiile prevăzute la art. 2
lit. g) şi în cadrul concediului pentru lăuzie stabilit prin Legea nr.
19/2000 privind sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările
şi completările ulterioare.
Art. 17. - (1) Angajatorii sunt obligaţi să acorde salariatelor
care alăptează, în cursul programului de lucru, două pauze
pentru alăptare de câte o oră fiecare. În aceste pauze se include
şi timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găseşte
copilul.
(2) La
cererea mamei, pauzele pentru alăptare vor fi înlocuite cu reducerea
duratei normale a timpului său de muncă cu două ore zilnic.
(3) Pauzele
şi reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare,
se includ în timpul de muncă şi nu diminuează veniturile
salariale şi sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
(4) În
cazul în care angajatorul asigură în cadrul unităţii încăperi
speciale pentru alăptat, acestea vor îndeplini condiţiile de igienă
corespunzătoare normelor sanitare în vigoare.
Art. 18. - Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii
în muncă a salariatelor gravide şi/sau mame, lăuze sau care alăptează,
regulamentele interne ale unităţilor trebuie să conţină
măsuri privind igiena, protecţia sănătăţii şi
securitatea în muncă a acestora, în conformitate cu prevederile prezentei
ordonanţe de urgenţă şi ale celorlalte acte normative în
vigoare.
Art. 19. - (1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) nu pot fi
obligate să desfăşoare muncă de noapte.
(2) În
cazul în care sănătatea salariatelor menţionate la alin. (1)
este afectată de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza
solicitării scrise a salariatei, să o transfere la un loc de muncă
de zi, cu menţinerea salariului de bază brut lunar.
(3) Solicitarea
salariatei se însoţeşte de un document medical care menţionează
perioada în care sănătatea acesteia este afectată de munca de
noapte.
(4) În
cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este
posibil, salariata va beneficia de concediul şi indemnizaţia de risc
maternal, conform art. 10 şi 11.
Art. 20. - (1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) nu pot
desfăşura muncă în condiţii cu caracter insalubru sau
penibil.
(2) În
cazul în care o salariată care desfăşoară în mod curent
muncă cu caracter insalubru sau penibil se încadrează în prevederile
art. 2 lit. c)-e), angajatorul are obligaţia să o transfere la un alt
loc de muncă, cu menţinerea salariului de bază brut lunar.
(3) Denumirea
şi enumerarea muncilor cu caracter insalubru sau penibil la care face
referire alin. (1) sunt stabilite în normele de aplicare ale prezentei ordonanţe
de urgenţă.
(4) Prevederile
art. 19 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 21. - (1) Este interzis angajatorului să dispună încetarea
raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:
a) salariatei
prevăzute la art. 2 lit. c)-e), din motive care au legătură
directă cu starea sa;
b) salariatei
care se află în concediul de risc maternal;
c) salariatei
care se află în concediul de maternitate;
d) salariatei
care se află în concediul pentru creşterea copilului în vârstă
de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de
până la 3 ani;
e) salariatei
care se află în concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă
de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de
până la 18 ani.
(2) Interdicţia
prevăzută la alin. (1) lit. b)-e) se extinde o singură dată
cu până la 6 luni, după revenirea salariatei în unitate.
(3) Dispoziţiile
alin. (1) nu se aplică în cazul concedierilor pe motive economice ce
rezultă din desfiinţarea postului ocupat de salariată, ca urmare
a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a
reorganizării angajatorului, în condiţiile legii.
(4) Prevederile
alin. (1) lit. d) şi e) şi ale alin. (2) şi (3) se aplică în
mod corespunzător şi salariaţilor bărbaţi aflaţi
în situaţiile respective.
Art. 22. - (1) Salariatele prevăzute la art. 21 alin. (1), ale căror
raporturi de muncă sau raporturi de serviciu au încetat din motive pe care
le consideră ca fiind legate de starea lor, au dreptul să conteste
decizia angajatorului la instanţa judecătorească competentă,
în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, conform legii.
(2) Acţiunea
în justiţie a salariatei prevăzute la alin. (1) este scutită de
taxa judiciară de timbru şi de timbru judiciar.
Art. 23. - În cazul în care o salariată contestă o decizie a angajatorului,
sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat să depună dovezile în
apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.
Art. 24. - (1) Angajatorul care a încetat raportul de muncă sau de
serviciu cu o salariată prevăzută la art. 21 are obligaţia
ca, în termen de 7 zile de la data comunicării acestei decizii în scris către
salariată, să transmită o copie a acestui document sindicatului
sau reprezentanţilor salariaţilor din unitate, precum şi
inspectoratului teritorial de muncă ori, după caz, Agenţiei Naţionale
a Funcţionarilor Publici.
(2) Copia
deciziei se însoţeşte de copiile documentelor justificative pentru măsura
luată.
Art. 25. - (1) Inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui rază
îşi desfăşoară activitatea angajatorul sau, după caz,
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, în termen de 7
zile de la data primirii deciziei prevăzute la art. 23, are obligaţia
să emită aviz consultativ corespunzător situaţiei constatate.
(2) Inspectoratul
teritorial de muncă sau, după caz, Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici va transmite avizul angajatorului, angajatei, precum
şi sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor din unitate.
Art. 26. - (1) Angajatorii au obligaţia să afişeze la loc
vizibil, în fiecare dintre unităţile pe care le deţin, câte o
copie a prezentei ordonanţe de urgenţă, o perioadă de 6 luni
de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Reprezentanţii
sindicali sau reprezentanţii aleşi ai salariaţilor având atribuţii
privind asigurarea respectării egalităţi de şanse între
femei şi bărbaţi, desemnaţi în baza Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei
şi bărbaţi, au obligaţia de a organiza semestrial, în unităţile
în care funcţionează, informări privind prevederile prezentei
ordonanţe de urgenţă.
Art. 27. - (1) Încălcarea următoarelor dispoziţii
constituie contravenţie şi se sancţionează astfel:
a) încălcarea
dispoziţiilor prevăzute la art. 4, 5, 6, art. 7 alin. (1), art. 8,
art. 12 alin. (1) şi (2), art. 17, 18 şi art. 26 alin. (1), cu amendă
de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;
b) încălcarea
dispoziţiilor prevăzute la art. 9, 10, 11, art. 12 alin. (3), art. 13,
14, 15, 19, art. 20 alin. (2) şi (4), art. 21 alin. (1) şi (2), cu
amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
(2) Constatarea
contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale corespunzătoare
se fac de către:
a) inspectorii
de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă pe a căror
rază teritorială se află sediul sau, după caz, domiciliul
angajatorului şi, respectiv, de către personalul împuternicit al Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru contravenţiile la
dispoziţiile prevăzute la art. 6, art. 7 alin. (1), art. 8, 9, art. 12
alin. (3), art. 13, art. 17 alin. (1), art. 18, art. 19 alin. (1) şi (4),
art. 20 alin. (2) şi (4), art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 26
alin. (1);
b) personalul
de control din casele judeţene de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, pentru contravenţiile la dispoziţiile prevăzute la art.
11;
c) personalul
împuternicit din cadrul direcţiilor de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform legislaţiei
sanitare în vigoare, pentru contravenţiile la dispoziţiile prevăzute
la art. 4, 5, 10, art. 12 alin. (1) şi (2), art. 14, 15, art. 17 alin. (2)
şi art. 19 alin. (2).
Art. 28. - Contravenţiilor prevăzute la art. 27 le sunt aplicabile
prevederile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Art. 29. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă
de urgenţă.
Art. 30. - Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la
data depunerii la Parlament şi se aplică începând cu data de 1
februarie 2004.
Art. 31. - În termen de 90 de zile de la publicare Ministerul Muncii, Solidarităţii
Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii vor
elabora normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă,
care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemneaza:
Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Elena
Dumitru
Ministrul sanatatii,
Mircea Beuran
Ministrul finanöelor publice,
Mihai
Nicolae Tanasescu
Bucureşti, 14 octombrie 2003.
Nr. 96.
ANEXA
Nr. 1
LISTA
minimală
a agenţilor, procedeelor şi condiţiilor de muncă
susceptibile să
prezinte un
risc specific de expunere, la care se face referire în art. 5
A. Agenţi
1. Agenţi
fizici, consideraţi ca agenţi cauzali pentru leziuni ale foetusului
şi/sau dezlipirea de placentă, în special:
a) şocuri,
vibraţii sau mişcări bruşte;
b) manipularea
manuală de mase grele, implicând riscuri în special la nivelul coloanei
vertebrale dorso-lombare;
c) zgomot;
d) radiaţii
ionizante;
e) radiaţii
neionizante;
f) ambianţe
termice extreme, reci sau calde;
g) mişcări
şi poziţii de muncă, deplasări (fie în interiorul, fie în
exteriorul unităţii), oboseală mentală, fizică, alte
eforturi fizice legate de activitatea salariatelor prevăzute la art. 2 lit.
c)-e).
2. Agenţi
biologici
Agenţii biologici din grupele de risc 2, 3 şi
4, definite astfel conform legislaţiei în vigoare, în măsura în
care se cunoaşte că aceşti agenţi sau măsurile
terapeutice cerute de existenţa lor pun în pericol sănătatea
femeii gravide şi a copilului ce urmează a se naşte şi în măsura
în care nu figurează în anexa nr. 2.
3. Agenţi
chimici
Următorii agenţi chimici, în măsura în
care se ştie că pun în pericol sănătatea femeii gravide
şi a copilului ce urmează a se naşte şi în măsura în
care nu figurează în anexa nr. 2:
a) agenţii
cancerigeni şi/sau mutageni, în măsura în care nu sunt menţionaţi
în listele de valori limită de expunere profesională la agenţi
chimici şi pulberi din normele generale de protecţie a muncii şi
în măsura în care nu figurează în anexa nr. 2;
b) agenţii
chimici prevăzuţi în lista de valori limită de expunere
profesională la agenţi chimici din normele generale de protecţie
a muncii;
c) mercurul
şi derivaţii săi;
d) medicamentele
antimitotice;
e) monoxidul
de carbon;
f) agenţii
chimici periculoşi cu cale de absorbţie cutanată.
B. Procedee
Procedeele industriale ce pot duce la apariţia
cancerului, prevăzute în normele generale de protecţie a muncii.
C. Condiţii
de muncă
Activităţi subterane miniere.
ANEXA
Nr. 2
LISTA
minimală
a agenţilor, procedeelor şi condiţiilor de muncă, la care
se face
referire în art. 14
A. Salariatele
gravide prevăzute la art. 2 lit. c)
1. Agenţi
a) Agenţi
fizici:
- activitatea în atmosferă hiperbarică, de
exemplu în incinte presurizate şi la scufundări subacvatice
b) Agenţi
biologici:
ć
toxoplasma;
ć virusul
rubeolei,
exceptând cazurile în care se dovedeşte că
salariata gravidă este suficient protejată faţă de aceşti
agenţi prin imunizare.
c) Agenţi
chimici:
- plumbul şi derivaţii acestuia, în măsura
în care pot fi absorbiţi de organismul uman.
2. Condiţii
de muncă
Activităţi subterane miniere
B. Salariatele
care alăptează, prevăzute la art. 2 lit. e)
1. Agenţi
Agenţi chimici - plumbul şi derivaţii săi,
în măsura în care pot fi absorbiţi de organismul uman.
2. Condiţii
de muncă
Activităţi subterane miniere.